| 1.
|
GLONT, gloanţe, s.n. Mic proiectil de oţel, de aramă sau de plumb, pentru unele arme de foc. ♦ (Adverbial) Extrem de repede. Se duce glonţ. [Var.: gl'onte s.n.] - Et. nec. Sursă
: DEX'98
( 10740)
- gall |
| |
| 2.
|
GLONT s. 1. v. cartus. 2. (pop.) plumb, (Transilv. si Ban.) siret. (Ciuruit de ~oanţe.)Sursă
: Sinonime
( 185774)
- siveco |
| |
| 3.
|
glonţ s. n., pl. glo'anţe
Sursă
: DOR
(249252)
- siveco |
| |
| 4.
|
GLONT glo'anţe n. Proiectil mic pentru armele de foc manuale. ◊ ~ exploziv glonţ care explodează când loveste ţinta. ~ trasor glonţ fosforescent, vizibil pe o mare parte a traiectoriei lui. [Var. glonte] /cf. ung. galacs
Sursă
: NODEX
(336481)
- siveco |
| |
|
|